Normal Sau Anormal

Am o dilemă, pe care încerc s-o lămuresc. Cu toţii trăim sentimentul unicităţii şi cu năzuinţa că cei mai mulţi dintre semenii noştri ne seamănă în cuget şi simţiri. Este acea raportare la mediul în care ne educăm, trăim şi ne definitivam personalitatea. Vă propun o discuţie despre normalitate şi am să încep cu un exerciţiu de imaginaţie.

Un profesor universitar, trăit o viaţă într-un cartier select, îngropat în teze despre sociologie şi condiţia umană, şi pasionat de Brahms, nimereşte din întâmplare într-un cartier modest, într-o margine de Bucureşti, invitat la o nuntă. Vă imaginaţi ce material de studiu i s-ar oferi instant… ? Ştiţi cum e la nunţi… nu poate sta deoparte; îi musai să socializeze, că arate că se simte bine, că îi plac vinul şi sarmalele pe acorduri de manele, că trebuie să danseze mireasa şi eventual să scoată ostentativ bancnotele de un milion… fără număr, că deh, este barosan, şi altele ce se fac la o nuntă într-o margine de Bucureşti. A, nu mai zic că la masă, între două pahare şi zece sticle, trebuie să se dea „şmecher” şi „să dea pe spate” auditoriul, cu ultimele noutăţi din tabloide, sau cu concepte elevate despre viaţă şi traiul conjugal. Şi la sfârşit să lase plicul burduşit.
De ce e nevoie să facă toate astea bietul profesor ? Doar pentru că a fost invitat ? Şi de ce a fost invitat ? Pentru că e băiat simpatic ? Hai să fim serioşi ! Ştiţi foarte bine că invitaţiile la nunta se fac pe criteriul: „Auzi fă, nu-l invităm şi pe Dl. Costel, că asta are bani ?! Care Costel dragă, ăla de e director la… ?”. Mda, cred că în străfundurile mele supravieţuieşte încă un viermişor, pe denumirea latinească: Naivus Tampitus.

Dar să revin la subiect.
Vă spuneam că trăim într-o lume a noastră, din care uneori ne este dat să evadăm şi să descoperim o altă lume. O lume cu nimic mai anormală, doar că se conduce după alte regului, cu care nu suntem obişnuiţi, şi în care „aterizăm” forţat pe post de victime sau invitaţi.
Uneori extremele nu sunt atât de evidente. Ne complăcem într-un ritual propriu, cotidian, înconjuraţi de prieteni şi oameni asemeni nouă, timpul trece şi ajungem să credem că lumea începe şi se termină cu noi.
Apoi rămânem şocaţi când vedem la TV cum o grămadă de – zicem noi, tâmpiţi – se îmbulzesc să apuce o bormaşină. Credeţi că ei conştientizează penibilul ? Care este de fapt normalitatea, cea a lor, sau cea a noastră ?
Alta… Ştiaţi că într-o piaţă de angro din Bucureşti, toate cantarele sunt „manarite” cu 200g ? Iar eu, odată, am cumpărat de pe SH un obiectiv foto stricat. Şi n-am putut să cedez insistentelor unui amic, să găsesc alt fraier şi să scap de el. Alţii nu au absolut nicio problemă cu asta. E normal sau anormal ?

În urmă cu doi ani, cumnatul meu a avut un accident, în care pitzipoanca lui Răzvan Temesan (tăticul Bancorexului), nu s-a asigurat când a ieşit cu maşina din parcare.
La poliţie s-a făcut constatarea că ea vinovată. Apoi a dat un mic telefon. După douăzeci de minute a apărut Temesan. S-a dus în biroul comandantului şi după alte cinci minute a plecat. Cumnăţelul meu a fost chemat şi i s-a sugerat frumos să recunoască că el a provocat accidentul şi că nu nu i se va întâmpla nimic. În caz contrar, va avea de suferit în instanţă.
E normal, sau anormal ? Cu siguranţă veţi spune că nu e, dar mă pun în mintea jigodiilor alea; ei ce cred ?

Şi una la scară planetară. Joi la Conferinţa de Comerţ cu Specii Dispărute, avută loc nu mai ştiu unde, s-a votat cu unanimitate pentru continuarea pescuitului Tonului Albastru, specie pe cale de dispariţie. Cu ce drept s-a luat această decizie ? Cu ce drept se consideră omul Dumnezeu ? E normal sau anormal ? De ce alţii văd normală această decizie ? Să fie o problemă de alegere, sau de supravieţuire ?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s