Manifest Pentru Sănătate

Acest manifest se adresează următorilor: cei care au ceva în cap, celor pe care a început să-i „doară”, şi celor care cred că n-ar fi rău să apuce şi ziua de mâine.
În postarea anterioară am spus că mâncarea fast-food, ca şi cea din supermarketuri, „dăunează grav sănătăţii”. Sunt convins că mulţi nu cred asta, dar e dreptul lor să creadă ce vor, la fel cum al meu e să-mi exprim părerea personală.

În ţările aflate mult înaintea noastră, numite şi civilizate, campania împotriva alimentelor de proastă calitate a început în urmă cu aproximativ douăzeci de ani, după ce au observat o strânsă legătură între boala şi alimentaţie. Am să vă dau un exemplu: Jamie a fost făcut Sir de către Regina Angliei, pentru campania iniţiată de el în susţinerea mâncării sănătoase în şcoli.
La noi, „fenomenul” e la început şi cred că va mai dură. E la început, pentru că îmi permit să spun, încă suntem un popor sărac, avid după „ieftin”. Aceasta aviditate nu vine singură, ci însoţită de un alt concept, la fel de vechi – „masa îmbelşugată”. Un tembel care s-a crezut Dumnezeu a avut grijă să-l şlefuiască cu măiestrie în ultimele decenii de aur, transformând romanul într-un asiduu căutător de mâncare.

Mi-aduc aminte, prin ’93, lucrăm pentru o firmă specializată în import de ingrediente pentru industria alimentară, şi aparatură şi concentrate pentru fermele de pui. Vă dau cuvântul meu că pe vremea aceea, cu greu pricepeam de ce e nevoie să pui în biscuiţi aditivi, când ştiam că mama acasă nu punea. După ani am priceput că biscutitii ca să devină triscuiti au nevoie de mult mai mult decât faină, praf de copt şi esenţa de rom. Apoi am privit an după an, cum biscuiţii cei buni pe care-i mâncăm cu lapte seara, s-au transformat într-o afanatura parfumată şi sfărâmicioasa pe nume Petit Beure. Iar franzela caldă şi bună, în ceva cu formă de pâine. Va mai aduceţi aminte ce bun era salamul Victoria sau parizerul ? Dar pateul Antrefrig ? De când n-aţi mai gustat o găină de ţară ?
Prin ’98 am inteleles de ce un prieten bun, plecat în Germania prin ’84, atunci când venea în ţară, vroia expres să mănânce cremvusti cu zgârciuri. Şi spunea: „Nici prin gând nu va trece ce mâncăm noi acolo !”. Cum, ziceam noi ? Dar în Neckerman şi Quelle, ce frumos arata salamurile şi dulciurie ! Şi el zâmbea… Da, pe cât de frumos arătau, pe atât de proşti eram atunci. Smile !

Intelectul e legat intru-catva de material, şi drept consecinţă, aproximativ 90% din populaţie consumă fără nicio urmă de îndoială mărfuri de proastă calitate, dar ieftine, oferite din abundenţă în supermarketuri şi prezentate cu inteligenţa în campanii media.
De câte ori ajung în Cora, Carrefour şi alte megalitice structuri de îmbuibat prostimea, am parte de un adevărat spectacol. Cu o naivitate debordantă, oameni de toate vârstele se îmbulzesc ca şi cum ar fi venit sfartsitul lumii să-şi umple până la refuz cărucioarele. Salamuri, şapte sortimente de şunci, trei cartoane cu mici, cârnaţi, caşcaval, bax de Danone, cinci peturi cu lapte, pâine, sticksuri, pufuleţi, dulciuri şi multe alte mărunţişuri strecurate cu dibăcie în mormanul cu „MÂNCARE”. La case se adună sute de căruţuri la fel, păzite de regulă de nevastă, cu cei mici împrejur. „Mami, îmi iei şi mie ciunga ? Da’ pufuleţi ai luat ?”. Sună mobilul ! E soţul, trimis în incursiune după alte mărunţişuri, uitate în marea campanie. „Să nu uiţi dragă să iei şi îngheţată ! De-aia mare la kil. A’ şi un bax de bere, că lu’ tata îi place Tuborg”. Cel mic de jos: „Tati, vreau şi eu Sprite !”.
Cam acesta e peisajul pe care îl întâlnim aproape zilnic în supermarketurile de la noi. În ultimii ani România a devenit Mecca retailului, după ce în apus au ajuns în pragul falimentului. De ce ? Pentru simplul fapt că romanul cumpăra orice, atâta vreme cât e ieftin.
Şi ca un produs să fie ieftin, nu e o problemă pentru chimia mondială, capabilă să transforme şi un „rahat” în baton cu caramel şi alune.
Şi atâta vreme cât există cerere de „rahat” frumos ambalat, va fi şi marfa, şi producători şi afaceri prospere şi bolnavi în spitale, şi medicamente, şi importatori, şi politicieni îmbuibaţi cu grijă mai mult pentru propriul buzunar decât pentru sănătatea alegătorului.

MANIFEST

Încercaţi să fiţi mai selectivi. Nu va mai lăsaţi înşelaţi de ambalaje şi aspect, pentru că în spatele lor se ascund mărfuri de proastă calitate, umflate de aditivi toxici şi cu valoare nutritivă 0. Nu vă gândiţi că mâine nu vă doare. Gândiţi-vă că peste cinci sau zece ani, când vă veţi face analizele, vă veţi trezi cu o boală incurabilă. Gândiţi-vă că ficatul, această complexă uzină a organismului, are nişte limite. Aveţi grijă de el, şi nu-i mai daţi să proceseze toate porcăriile, pentru că dacă nu reuşeşte, el le acumulează, până în momentul în care organismul cedează şi apar tumori.
Învăţaţi să vă curăţaţi organismul. Cum ? E simplu ! Faceţi pauze de carne, mâncăruri grele şi alte prostii. Să ştiţi că nu muriţi de foame dacă mâncaţi fructe şi beţi apă. Posturile nu sunt date degeaba. Ştiaţi că ţăranul roman mânca produse din carne numai iarnă, iar în restul anului legume ?
Nu vă cer să renunţaţi la alimentaţia din magazin. În condiţiile inexistenţei unor alimente alternative, ar însemna să vă înfometaţi. Vă cer doar să vă îndreptăţi atenţia către alimente cu adevărat nutritive şi să le înlocuiţi treptat pe cele nenaturale. Înlocuiţi brânzeturile din raft cu cele făcute de ţăranii din Obor sau Matache de exemplu. Sunt chiar mai ieftine.
În piaţa găsim legume din care putem pregăti, practic, orice salată, atâta timp cât îi pui ulei de măsline şi lămâie. Linguriţă de zahăr înlocuiţi-o cu miere.
În loc să dai 5 lei pe o sticlă de Prigat, mai bine pregătiţi-vă un blender cu lămâie, portocale sau banane. Costă mult mai puţin.
Reinvatati şi faceţi-vă timp să gătiţi. O mâncărică făcută ca la mama, asortată cu o salată de roşii şi castraveţi, vă asigur, e de o sută de ori mai sănătoasă decât shaorma din colţ. Şi costă de trei ori mai puţin.

Mulţi se plâng de obezitate. Dar au încercat să-şi calculeze câte calorii consuma zilnic ? Ştiaţi că organismul îşi ia din alimente atât cât are nevoie, iar restul iese pe partea cealaltă ? Pe termen lung lipidele nearse se depun sub formă de grăsime. Iar în condiţiile unei mese abundente, el aruncă 80% din ce-aţi mâncat ? Prin urmare, ce câştigaţi, doar savoarea de a mânca ?

//

Studii recente au arătat că dietele hipercalorice, bogate în grăsimi, zaharuri rafinate şi sare pot modifica profilul hormonal al organismului în aşa fel încât să cresca nevoia corpului pentru astfel de alimente şi să te facă să ceri mai mult. Cu alte cuvinte fast-foodul da un grad de dependenţă. Eşti legat de aceste meniuri şi continui să le consumi într-un mod necontrolat în ciuda faptului că sunt nesănătoase. Cu cât mănânci mai mult, cu atât îţi va fi mai greu să renunţi şi să optezi pentru alimente sănătoase.

Situaţia este mai gravă în rândul copiilor, care se învaţă cu acest mod de alimentaţie de la vârste din ce în ce mai mici. Obezitatea juvenilă creşte alarmant iar generaţiile fast-food de azi vor fi adulţii obezi de mâine.

America este ţara de unde cultura fast-food s-a răspândit pe tot globul. Obezitatea constituie o adevărată epidemie în rândul americanilor iar diabetul afectează unul din douăzeci de americani. Potrivit statisticilor, majoritatea romanilor ştiu că mâncarea de tip fast food este periculoasă pentru sănătate. Cu toate acestea, din ce în ce mai mulţi romani, în special tinerii, prefera să consume un hamburger sau o shaorma în locul unor mâncăruri gatite.

În 2004 a fost lansat un documentar („Super Size Me”) ce prezintă experimentul unui american care consumă exclusiv, timp de o lună de zile, de trei ori pe zi, produsele unui celebru lanţ de restaurante fast-food. În cadrul experimentului este supravegheat medical iar starea de sănătate atent monitorizată. Pe parcursul experimentului starea generală devine din ce în ce mai proastă, analizele se înrăutăţesc la fiecare testare iar personajul este din ce în ce mai deprimat. La finalul celor 30 de zile de dietă exclusiv de tip fast-food, personajul se îngraşa cu 15kg şi reuşeşte să îşi pună viaţa în pericol din cauza acestei diete. Iată un exemplu clar al efectului pe care îl are alimentaţia fast-food asupra organismului. Şi chiar dacă vei spune că nu consumi trei meniuri pe zi, în fiecare zi, că personajul din film, riscurile la care expui organismul sunt apropiate în condiţiile în care te alimentezi regulat, pentru perioade lungi de timp cu asemenea produse.

//

Cum vom reuşi să scoatem din magazine marfa proastă ? Pur şi simplu renunţând să o cumpărăm. În acest mod cei care o produc vor fi nevoiţi, fie să închidă porţile, fie să ofere marfa de calitate.
La fel vom încuraja şi ţăranii să vină cu marfa bună. Să producă marfa, şi să n-o mai ia de la angro-urile turceşti.
Încercaţi să fiţi mai deştepţi şi nu vă gândiţi numai la voi.
Gândiţi-vă la copiii voştri, la sănătatea lor, şi ce e mai important, că au nevoie de voi şi mai târziu, să le îndrumaţi paşii în viaţă. Vreţi să-i lăsaţi singuri la douăzeci de ani ?

Şi un sfat pentru cei care vor să mănânce mai puţin: înainte de masă, beţi multă apă. În acest fel, senzaţia de saţietate se va declanşa mai devreme. E simplu, nu ? Smile !

Fac un apel general. Cei care gândesc la fel, scrieţi despre aceste adevăruri. Veniţi cu date, ce ştiţi, ce cunoaşteţi sau aţi văzut. Numai aşa vom reuşi să schimbăm ceva !

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s