Tandretea – O Noua Ordine Afectiva

MOTTO: „Daca inlaturi iubirea si tandretea, dispare tot farmecul vietii”. Cicero.

Sunteti o persoana tandra din nastere ? Ramaneti, va rog, asa, deoarece tandretea este un sentiment foarte puternic si profund, un sentiment de plenitudine, de nespusa delicatete. Suntem tandri cand ne gandim visatori la celalalt si il transfiguram ca pe un zeu (zeita); suntem tandri cand actiunile cele mai banale ale iubitului (iubitei) devin adevarate ritualuri; suntem tandri cand daruim mici atentii iubitului si flori iubitei: suntem tandri cand ne plimbam, de mana, in parc sau cand dansam romantici; suntem tandri cand ne privim intens in ochi: suntem tandri cand devenim atragatori, atenti, gingasi, spirituali doar pentru ea (el); suntem tandri cand se creeaza acea atmosfera de adorare si veneratie reciproca intre femeie si barbat…
Si totusi… prinsa de valtoarea problemelor legate de stupiditatea moderna a razboiului dintre sexe, hartuire sexuala si morala, intre Prozac si Viagra, somaj si deprimare, unde mai ramane loc si pentru tandrete in lumea asta sovaitoare ? Cu siguranta nu intre relatiile dintre automobilisti, dintre opozanti s partizani ai partidelor sau intre adeptii egalitatii dintre sexe si razboinicii opozanti. Refrenul „Vorbeste-mi despre dragoste, sopteste-mi lucruri tandre” mai este de actualitate ? Desigur ! Nici vorba sa lasam fiorul tandretii nostalgicilor si resemnatilor. Departe de abisul discriminarii dintre sexe, de mlastina ideilor preconcepute, de nisipurile miscatoare ale separarii dintre trup si spirit !

Sociologul Jean-Claude Kaufmann afirma cu entuziasm: „Prima cautare actuala este aceea a unei ambiante de tandrete. In prezent, familia se construieste precum un cocon, reunind fiinte umane care se revendica tandre si gentile intre ele”. Se trece de la o societate bazata pe coduri de comportament, care decid asupra binelui si raului, la o societate care recunoaste toleranta si raspandeste tandretea, noi identitati constituindu-se. Ele anunta sfarsitul unei lumi impartite intre masculin si feminin. Exista doua feluri de tandrete: una solara, activa, inzestrata cu dominare, performanta, competitie, iar cealalta lunara, caracterizata prin pasivitate, moliciune, dragalasenie. Jean-Claude Kaufmann adauga: „Barbatii evolueaza. Dar au un drum considerabil de parcurs. Ei se simt mult mai in largul lor atunci cand actioneaza in societate, avand o identitate divizata, in timp ce femeile cauta o identitate unitara. Stereotipul acelui „macho” latin, dominator si musculos, nu mai este de actualitate. Va putea el, oare, sa se acomodeze si sa devina un individ tandru si capabil sa asculte ?”

A FI TANDRU ESTE SINONIM CU A IUBI VIATA.

Claude Estelle Akrich, psihanalist si psihoterapeut, prin experientele ei legate de terapiile efectuate cu unele cupluri aflate in dificultate, cu toxicomani, cu delincventi, pare sa confirme acest lucru:”Tandretea nu este o calitate innascuta, ci dobandita in copilarie. Atunci cand viata nu a inceput tocmai bine, poti deveni propriul tau profesor de tandrete”. Oamenii se confrunta cu dificultatea de a se simti intregi. Cei care nu-si iubesc corpul, nu-si pot aprecia spiritul si valoarea. Ei nu pot nici darui si nici primi tandrete. Astfel, lipsa tandretii si-a ales domiciuliul intre separarea dintre trup si spirit.

De aceeasi parere este si Dominique Gros: „Este o senzatie difuza care traverseaza trupul si spiritul. Tandretea abandoneaza ranchiuna si amaraciunea in favoarea erotismului, senzualitatii, voluptatii. Ea produce teama, deoarece nu este disociata de corp. Se impartaseste intre copii, batrani, adulti, indivizi de toate nationalitatile”. Poti regasi tandretea in privire, atitudine, in peisaje etc. A-ti accepta izbucnirile de tandrete este sinonim cu a iubi viata.

Andree Putman vede lucrurile mult mai simplu: „Tandretea nu este ceva pe care sa-l explici, ci pe care sa-l simti”. Ma gandesc la nepotelul meu care mi-a spus: „Cand sunt in bratele tale, adapostit la caldura, iar tu ma protejezi, ma simt un pic Dumnezeu !”. Ma gandesc de asemenea la aceasta expresie fermecatoare „a avea slabiciune pentru” care se foloseste atunci cand celalalt a devenit irezistibilul obiect la tandretii tale. Cred ca cei care nu au cunoscut vreodata duiosia, delicatetea, o batalie pierduta sau o despartire, care sunt incapabili sa simta o simpatie, chiar si provizoriu, pentru ei insisi, nu stiu cu adevarat ce inseamna tandretea”. Scriitorii Macha Makeieff si Jerome Deschamps vorbesc despre cei care se afla la antipodul ambiantei de tandrete:”Personajele noastre au doar slabe pulsiuni de tandrete care nu duc undeva. S-ar putea spune ca au pierdut pana si memoria tandretii. Amintirea fericirii este atat de indepartata, incat nici nu mai au acces la ea. Au pierdut contactul cu celalalt din punct de vedere fizic, moral si social. Tandretea insa este esentiala. Uneori, ea reveleaza chiar un nou mod de viata”.

Sunteti o persoana tandra din nastere ? Ramaneti, va rog, asa, deoarece tandretea este un sentiment foarte puternic si profund, un sentiment de plenitudine, de nespusa delicatete.

MEDIATOARE INTRE ANTAGONISMUL BARBAT-FEMEIE.

Francois Dagognet, filosof eclectic si medic psihiatru, s-a ocupat de studiul corpului si al pielii. Pentru el, tandretea este un subiect care se afla la intersectia reflectiilor referitoare la omenesc si la societate.”Traim, in prezent, intr-o societate caracterizata de indiferenta, raceala, care se teme de placere si favorizeaza individualismul, izolarea, separarea. Tandretea este cea care anihileaza excluderea pe care societatea o favorizeaza si cultiva senzatii prin piele, atingere, arome, gust”. Desi tandretea este, in mod traditional, atribuita femeilor, nu trebuie sa accentuam antagonismul barbat-femeie, deoarece ar fi echivalent cu a considera relatia amoroasa ca pe o lupta sau ca o atragere a contrariilor. Tandretea este mai degraba fericitul mediator care indeparteaza antagonismul barbat-femeie. O femeie poate sa se arate puternica, „dura”, iar un barbat poate sa dea dovada de blandete, gingasie fara a fi considerat efeminat. INSUSIRILE „SPECIFICE” MASCULINITATII SI FEMINITATII SUNT MAI MULT CULTURALE DECAT INNASCUTE.

Tandretea rimeaza uneori cu moliciunea, supletea, plasticitatea deoarece corpurile moi, din materii voluptoase, atat de indepartate de senzatia de carapace, ne permit sa le patrundem. Pielea este unul din cele 5 organe de simt, cel mai important, pentru formarea personalitatii. Oamenii care nu-si cultiva simturile se auto-mutileaza. Refuzand mangaierea tandretii, ei sfarsesc prin a deveni „serbezi”, expunandu-se chiar afectiunilor dermatologice.

Tandretea este partea cea mai inalta a senzualitatii si conduce la fuziuni afective vizand unitatea fiintei; este protectoare, deoarece atrage dupa sine „invadarea” fiintei, participarea sufleteasca. Ea te reuneste pe tine insuti si cu ceilalti, in alianta trupurilor. Tandretea nu face distinctie intre bine si rau. Iubirea si tandretea nu sunt separate.

A TE SIMTI BINE IN PIELEA TA.

Oamenii ar trebui sa manifeste tandrete si stima pentru persoana lor. A fi independent si autonom inseamna sa-ti respecti atat posibilitatile, cat si manifestarea. Multi oameni isi tradeaza trupul, considerandu-l un fel de masinarie. Barbatii si femeile se inversunaeza sa corespunda modelelor dominante. Trupurile sunt chinuite, cele doua universuri – al trupului si al spiritului – separate, sarace in interactiuni. Dramatizarea sexualitatii va apartine in curand trecutului, cand trebuia sa fi lipsit de tandrete si sa dai dovada de o senzualitate feroce, daca se prezenta ocazia. Sa-ti conformezi trupul reprezentarilor sociale ale seductiei si sa-l lucrezi ca pe o arma indreptata impotriva celuilalt sex, intr-un spirit de infruntare, devine atat de demodat !

Tandretea nu mai este un sentiment introvertit si protejat. Imaginea ei moderna este a unei tandreti extrovertite, care comunica sentimente de generozitate si de forta. O generozitate naturala care nu asteapta ceva in schimb. Trebuie sa te simti bine in pielea ta pentru a putea fi tandru. Ai nevoie de forta pentru a putea fi tandru.

Nu putem incheia fara sa citam un fragment din William Shakespeare, care spunea, extraordinar de frumos, ca:
„Natura e tandra cu iubirea si pentru asta, cel ce iubeste lasa ce-i mai de pret din sine insusi persoanei iubite.”

Anunțuri

5 gânduri despre „Tandretea – O Noua Ordine Afectiva

      • Spuneti lucruri interesante, probabil aveti o profesie in domeniul psihologiei. M-a mirat avalansa de texte intr-o singura zi, presupun ca motivul e un transfer intre platforme. Plus ca unele postari sint in italiana. Nu prea sint multi vizitatori care sa poata citi atita informatie intr-un timp atita de scurt.

      • Multumesc pentru aprecieri. Exact cum spui tu a fost un transfer de platforma, cu siguranta. Sunt nou pe wordpress si sincer invat cum sa il folosesc. Eu traiesc in Italia inca, de aceeia sunt postari in italiana. Lucrez intr-un domeniu total diferit. Citesc multe carti de aceasta natura. Multe lucruri sunt „preluate” sau invatate din ele, altele adaugand experienta mea personala, Poti sa’-i vorbesti la pertu… Nici o problema.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s